Digital Romania oferă soluții software pentru pasionații de digitalizare.

Este 2024 anul în care piaţa de M&A revine în zodia creşterilor?

Concordia/BCR & ZF Industrii inteligente. Cum creştem valoarea adăugată în România? Investim constant, căutăm să avem cât mai mulţi furnizori locali, exportăm branduri româneşti şi facem parteneriate
 Este 2024 anul în care piaţa de M&A revine în zodia creşterilor?

 

Tehnologia ajută, dar trebuie să fie orientată spre nevoi de business, nu doar pentru a avea tehnologie de dragul unei etichete. Sunt foarte multe soluţii de finanţare, de la fonduri europene, ajutoare de stat sau finanţare bancară, oamenii lipsesc.

Investiţiile constante şi parte­neriatele între antreprenori sunt elementele cheie pentru creşterea businessului şi im­plicit a valorii adăugate din indus­­trie şi economie, au fost printre prin­ci­palele concluzii trase de speake­rii conferin­ţei „Industrii Inteligente“, care a fost organi­zată la Braşov de Confederaţia Patronală Concordia şi BCR, în parteneriat cu ZF. Tehnolo­gia ajută, chiar dacă resursa umană rămâne critică, dar e nevoie de imple­menta­rea proceselor tehnologice în funcţie de nevoia de business, nu doar de dragul unei „etichete“, au mai spus speakerii conferinţei.

„Cuvântul de bază este investiţie, cu siguranţă. Evident, şi o strategie bună, bine pusă la punct“, a spus Horaţiu Ţepeş, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România, care a participat într-unul dintre pane­lurile conferinţei.

Mihai Matei, CEO Essensys Software şi vicepreşedinte Concordia, a vorbit în cadrul conferinţei despre cum poate ajuta industria de software din România la creşterea pro­duc­ţiei cu valoare adăugată mai mare în Ro­mâ­nia. De asemenea, a mai punctat el, mediul antreprenorial din România a prins avânt şi ambiţiile antrepre­norilor sunt mai mari.

„Dincolo de avantajele economi­ce şi sistemice, văd că România a ajuns într-un punct în care antrepre­norii au ajuns să simtă o energie în piaţă şi există ambiţii. De ce cred că trebuie să ne punem problema să creăm valoare adăugată mai mare în economie? Este tocmai pentru a exploata acest potenţial pe care îl vedem şi îl simţim în România“, a spus Mihai Matei.

Sergiu Manea, CEO BCR şi vice­preşe­dinte Concordia a subliniat, în ca­drul prezentării sale, necesitatea parte­ne­riatelor dintre liderii de busi­ness. De asemenea, a mai spus el, finanţare există, fie că este vorba de fonduri europene, ajutoare de stat, finanţări bancare sau un mix între acestea.

„Cred că avem un teren, cred că avem cu ce să finanţăm. În primul rând avem cu cine: dumneavoastră. Avem nevoie de o nouă cultură, avem nevoie de o nouă abordare şi insist foarte, foarte mult pe colaborare. De acum înainte vom creşte la un ritm cel puţin ca cel pe care l-am avut acum, numai dacă o vom face împreună“, a spus Sergiu Manea.

Nevoia de dialog cu factorul po­litic, o preocupare constantă în me­diul de business, a fost evocată de mai multe ori de către antreprenorii şi ban­cherii prezenţi la eveniment. Dis­cuţiile vin în contextul în care cele mai multe modificări fiscale, cu impact major în mediul de business, au fost luate de către guvern fără a ţine cont de sfaturile reprezentanţilor mediului de afaceri. Situaţia lipsei de dialog este veche, însă numai în ultima jumă­tate de an s-a decis cea mai mare creş­tere de taxe şi introducere de taxe noi din ultimii 30 de ani, iar, recent, guver­nul a decis creşterea salariului minim de la 3.300 de lei la 3.700 de lei brut, măsură care modifică grilele sa­lariale a peste 2 milioane de angajaţi, majoritatea din mediul privat.

„Am impresia că în discuţiile pe care noi le avem acolo, la nivel cen­tral, predictibilita­tea a devenit un cuvânt gol, deşi el nu este. Şi mediul de business resimte această lipsă de predictibilitate, că în loc să îţi petreci energia încercând să creşti valoarea adăugată, tu de fapt îţi petreci energia încercând să eviţi tot felul de meteo­riţi care vin din partea celor care ar trebui să te ajute“, a spus Radu Burnete, directorul executiv al Confe­deraţiei Patronale Concordia.

În cel de-al doilea panel al confe­rinţei discuţiile s-au axat pe finanţare, în special pe finanţare din zona fondurilor europene. Oana Bâra, coordonator programe de finan­ţare la BCR, a făcut o trecere în revistă a oportunităţilor de finanţare pentru mediul de business şi a provocărilor atragerii de fonduri europene.

„Antreprenorii nu mai vin cu că­rucioare pentru proiectele pe fonduri europene, acum totul este e digitali­zat. Nu înseamnă neapărat că a şi scă­zut numărul de documente. Birocra­ţie există. Nu putem să spunem că nu există şi mare parte din ea este nece­sa­ră. Tot ce înseamnă fonduri euro­pene, aşa cum vedem şi din denumire, vin la pachet de la nivel european, cu un set de reguli“, a spus Oana Bâra.

 

Radu Burnete, director executiv, Concordia

► Ne dorim să intrăm adânc în câteva sectoare şi industrii care ni se par atrăgătoare din punctul ăsta de vedere. Că e vorba de agricultură, că e vorba de chimie, că e vorba de industriile care pot închide deficitul comercial, ne dorim să le să le analizăm în profunzime şi de la birou, uitându-ne la datele economice, dar şi discutând cu unii dintre antreprenori să vedem ce lipseşte, ce mai trebuie, astfel încât să putem pune guvernanţilor pe masă nu doar o idee.

► România are o bază industrială destul de solidă. Asta vine şi dintr-o moştenire, vine şi din eforturile pe care le faceţi dumneavoastră şi le fac şi mulţi alţii. Şi doi, avem şi o industrie de software cu care ne tot mândrim.

► Şi punând aceste două lucruri cap la cap, mie îmi vine această întrebare: putem găsi sau crea sinergii între industria de software şi industria asta hardware, să-i spunem industria care produce, produce lucruri, astfel încât să accelerăm toate aceste procese de robotizare, de automatizare, de digitalizare?

► Dacă ne uităm la politicile publice, România are cele mai mici cheltuieli pe de cercetare şi dezvoltare din Europa. Aş face şi un test în sală. Dacă cineva dintre voi ştie sau a lucrat vreodată cu un institut de cercetare din România. Văd două mâini ridicate şi asta spune ceva. Nu doar că nu lucrăm împreună cu ele, dar nici nu le prea ştim.

► Am impresia că în discuţiile pe care noi le avem acolo, la nivel central, predictibilitatea a devenit un cuvânt gol, deşi el nu este. Şi mediul de business resimte această lipsă de predictibilitate, că în loc să îţi petreci energia încercând să creşti valoarea adăugată, tu de fapt îţi petreci energia încercând să eviţi tot felul de meteoriţi care vin din partea celor care ar trebui să te ajute.

 

Mihai Matei, CEO Essensys Software şi vicepreşedinte Concordia

► Am vrea să nu mai vedem măsuri pompieristice luate de azi pe mâine, care ne dau peste cap businessurile. Altă zonă e zona de piaţa muncii. Noi, antreprenorii, cred că în toate industriile ne-am confruntat sau ne confruntăm cu probleme în a găsi oameni.

► Ne uităm cum putem să facem piaţa muncii mai bună pentru businessuri. Ne uităm la dialogul social, ne uităm la cum putem să avem un echilibru între mişcările sindicale şi patronat. Da, evident, Concordia este în zona de patronat. Ne uităm la educaţie, ne uităm la cum am putea să facem sistemul de educaţie mai adaptat la ce urmează în viitor. Nu în ultimul rând, ne gândim şi discutăm foarte des despre cum putem să creştem valoarea adăugată în economie şi asta este şi tema discuţiei de azi.

► Dacă vă uitaţi la temele astea, orice măsură în zona de fiscalitate, în zona de piaţă a muncii, orice măsură, orice politică publică, orice lege în zona asta ne afectează businessurile în mod direct. Da, şi aici apare destul de evident de ce e foarte important să avem o astfel de asociaţie care să fie reprezentativă în acest dialog şi e mai simplu de văzut ce s-ar întâmpla dacă în acest dialog nu ar exista o contraparte relevantă.

► Dincolo de avantajele economice şi sistemice, văd că România a ajuns într-un punct în care antreprenorii au ajuns să simtă o energie în piaţă şi există ambiţii. De ce cred că trebuie să ne punem problema să creăm valoare adăugată mai mare în economie? Este tocmai pentru a exploata acest potenţial pe care îl vedem şi îl simţim în România. Motivul pentru care am rămas să construim în această ţară este modul în care putem să ne realizăm aceste ambiţii. Sistemic, dacă creăm valoare adăugată mai mare, vom avea companii mai puternice şi mai relevante.

 

Sergiu Manea, CEO BCR şi vicepreşedinte Concordia

► Concordia îşi propune să facă ceva ce alte organizaţii, parte din Business Europe, au reuşit să facă: să devină părţi active, nu numai în dialogul social, ci şi în construcţia strategiei economice a ţărilor respective. Concordia nu este o organizaţie de lobby care rezolvă probleme, deşi ne exprimăm opiniile destul de apăsat, dacă aţi observat în ultimii ani. Îşi doreşte să fie o organizaţie care să strângă împreună antreprenori, indiferent de capitalul pe care îl au, care îşi desfăşoară activitatea în România şi încearcă să facă din această ţară una mai bună şi mai prosperă. Concordia îşi desfăşoară activitatea sub steagul creării de prosperitate şi de viitor pentru această ţară.

► România are o poziţie marginală în producţia mondială din lanţurile de valoare. Cum măsurăm asta? Ne uităm la cheltuielile de R&D şi, de asemenea, la valoarea adăugată brută. După cum vedeţi, la valoarea adăugată brută stăm puţin mai bine decât în zona de R&D. Dar ce ne arată asta? Ne arată, de fapt, că e posibil ca acea poziţie în valoarea adăugată brută în lanţuri să nu fie sustenabilă.

► Criza demografică include, bineînţeles, elemente legate de sporul natural, dar şi elemente legate în mod semnificativ de imigraţie şi migraţie. Ştiu că, în calitatea dumneavoastră de antreprenori aici, în această zonă şi nu numai, vă confruntaţi cu toate aceste elemente.

► Oportunităţile sunt. Şi aţi auzit o spusă de oameni în repetate rânduri. România poate fi exportator de securitate. Trebuie să fie exportator de securitate. Are cu ce să fie exportator de securitate. România poate fi un vector important în trecerea sau în transformarea la industriile 4.0 şi România, pentru că pleacă de la acelaşi nivel cu multe alte ţări. Bineînţeles, având în vedere că poate fi un lider în 4.0 poate fi un lider în transformarea sustenabilă.

► Oportunităţile există. Şi aţi auzit această afirmaţie repetată de multe ori. România poate fi un exportator de securitate. Trebuie să fie un exportator de securitate. Are resursele necesare pentru a fi un exportator de securitate. România poate fi un vector important în trecerea sau în transformarea către industriile 4.0. România, plecând de la acelaşi nivel cu multe alte ţări, poate fi un lider în 4.0 şi un lider în transformarea sustenabilă.

 

Horaţiu Ţepeş, fondator şi CEO Bilka

► Cuvântul de bază este investiţie, cu siguranţă. Evident, şi o strategie bună, bine pusă la punct. Ne-am asumat şi rolul de lider de piaţă pentru dezvoltarea de noi produse şi de a da trendul în piaţă şi e evident, sunt posibilităţi nelimitate.

► La export doar cerul este limita şi noi în acest sector, din 248 de milioane de euro cifră de afaceri, la 2023 am realizat 40 de milioane de euro la export, preponderent pe ţările vecine, dar sunt posibilităţi foarte mari şi peste ocean.

► Suntem într-adevăr, aşa cum am spus mai devreme, fiind în industria materialelor de construcţii şi dependenţi de piaţa domestică, suntem sugrumaţi în desfacerea pe pieţele vecine, pentru că nu avem acolo fabrică. Lucrăm intens la proiectul ăsta. Sper ca până la final de an să avem ceva conturat cu producţia într-o ţară vecină.

► Consumul nostru este 140.000 de tone de tablă vopsită. Luăm de la Galaţi puţin peste 50% din capacitatea lor, aproximativ 40-45.000 de de tone.

► Am creat noi locuri de muncă, dar în acelaşi timp am investit foarte mult şi în digitalizare. O digitalizare care să ne ajute. Aş menţiona un lucru: eu cred că digitalizare nu stabileşte şi nu consolidează relaţiile dintr-o companie şi mecanismele dintr-o companie.

 

Lucian Ulmanu, CEO ARKA Smart Parcel Lockers

► Acum ne străduim să scalăm şi să scalăm corect. Consider că una dintre cele mai mari pierderi ascunse dintr-o companie, indiferent că e de producţie sau nu, este optimizarea proceselor. Aici, în urmă cu 6-7 ani, noi eram o companie acreditată de ANRE să facem audituri complexe, gradul doi în industrie pentru foarte multe fabrici.

► Am văzut de la ferme, fabrici de armament, combinate chimice şi am învăţat multe lucruri şi la un moment dat am venit cu un lucru în plus pe piaţă, pentru că noi doream să şi implementăm măsurile de eficienţă energetică şi am zis ok, haideţi să eficientizăm şi procesele de producţie, cu reducerea timpilor de producţie a oamenilor şi a utilajelor.

► Ideea este că înainte să eficientizezi prin a pune panouri solare, de exemplu, ceea ce este cel mai la îndemână, trebuie să ne gândim ce eficientizăm. Încercăm să acoperim de foarte multe ori pierderi, pentru că ne ia valul şi de multe ori uităm că plimbă o hârtie.

 

Violeta Balint, director general Sennheiser Braşov

► Am avut avantajul unei noi investiţii din partea grupului şi atunci când începi de la zero este mai uşor să construieşti şi pe zona digitală şi să îţi construieşti inclusiv infrastructura care să susţină digitalizarea, pentru că nu poţi face digitalizare fără să ai pe ce să te bazezi. Avem un grad mare de digitalizare în cadrul proceselor de producţie. O mare parte din producţia noastră presupune proces manual de asamblare, iar acolo unde am putut folosi zona digitalizării pentru a folosi mai bine forţa umană, acolo unde ea aduce valoarea adăugată, am făcut-o.

► Digitalizarea nu cred că e o idee neapărat relevantă şi nu neapărat bună peste tot. În primul rând, cred că trebuie să ai o strategie clară ce poţi să faci cu ceea ce ai şi ce îţi doreşti şi aduce valoarea adăugată ulterior produsului şi proceselor tale. Diversitatea în zona digitalizării, de asemenea, este mare. Poţi avea foarte multe zone în care să digitalizez şi nu întotdeauna să ştie exact ce faci cu ele, în aşa fel încât să se aducă valoarea adăugată.

 

Bogdan Cernescu, head of corporate banking, BCR

► Încercăm să înţelegem trenduri şi să funcţionăm ca un fel de curator de idei. Asta în primul rând. În al 2-lea rând, şi menirea noastră ca bancă, s-a schimbat foarte mult pe parcursul ultimelor cincinale, ca să zic aşa. Nu suntem doar un mânuitor de bani, încercăm să devenim mai mult de atât, dincolo de asigurator de idei, integrator de soluţii de finanţare.

► Şi ce încercăm să facem este, înţelegând industriile şi narativul fiecărui client în industria lui, să construim mixul de finanţare cel mai relevant, care nu trebuie să fie neapărat un credit bancar, ci poate să combine ideea de credit bancar cu fondurile europene care nu sunt puţine.

► Şi practic, lucrând împreună cu sectorul privat şi cu sectorul public, să identificăm mixul cel mai consistent şi cel mai coerent pentru ideea respectivă, pentru businessul respectiv, pentru zona respectivă, astfel încât să contribuim într-un mod net la construirea de ecosisteme de business şi ecosisteme sociale în toate zonele, regiunile în care noi funcţionăm.

► Să investim mult în educaţie şi să folosim toate mijloacele posibile să construim în continuare prosperitate în România, astfel încât România să rămână o ancoră de stabilitate în zonă, să încercăm să exportăm această stabilitate în plan european şi euro-asiatic, astfel încât să rămânem relevanţi în acest ecosistem.

 

Oana Bâra, coordonator programe de finanţare BCR

► În momentul de faţă antreprenorii au mai multe posibilităţi şi cred că ar trebui să pornească de la nevoia de finanţare, să vadă câţi bani are nevoie, pentru ce şi când are nevoie de ei. Dacă are nevoie de mai mulţi bani decât poate să ducă, o variantă foarte OK sunt granturile. Un dezavantaj este că de cele mai multe ori poate să dureze mai mult până când accesezi efectiv fondurile.

► Dacă ai nevoie de bani foarte repede, poate mai simplu să mergi pe o variantă de o finanţare bancară, dar care are în spate o garanţie. Fie că discutăm de o garanţie de stat, fie că discutăm de o garanţie de portofoliu, tot vine la pachet cu o serie de avantaje pentru antreprenor.

► Nu doar perioada care urmează este cea mai bună pentru atragerea de fonduri UE, ci şi prezentul, pentru că suntem la congruenţa mai multor surse de finanţare europeană. Dacă discutăm, avem la dispoziţie peste 50 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune.

► Antreprenorii nu mai vin cu cărucioare pentru proiectele pe fonduri europene, acum totul este digitalizat. Nu înseamnă neapărat că a şi scăzut numărul de documente. Birocraţie există. Nu putem să spunem că nu există şi mare parte din ea este necesară. Tot ce înseamnă fonduri europene, aşa cum vedem şi din denumire, vin la pachet de la nivel european, cu un set de reguli.

 

Tibor Berszány, fondator şi director general Bertis

► Categoric am folosit fonduri europene. Nu de mult timp, la Terimpex am folosit fonduri europene pentru două proiecte, pe măsura 4.2. Unul mai mare, unde am făcut o dezvoltare, respectiv două clădiri: una de logistică şi una de depozitare, de congelare.

► Acum, mai nou, anul acesta am depus şi la Sfântul Gheorghe, la Bertis şi la Terimpex cereri pentru fonduri. Urmărim acum tema de economie circulară şi dorim să retehnologizm fabrica de la Sfântul Ghoerghe, care este de peste 20 de ani, respectiv să schimbăm instalaţiile frigorifice. Instalaţiile frigorifice funcţionează pe freon, care nu mai este în normele de protecţie a mediului, şi vrem să schimbăm tehnologia pe dioxid de carbon, respectiv aceste noi echipamente vor fi dotate cu recuperator de căldură.

► La Gheorgheni avem o construcţie nouă de fabrică, specializată pe HoReCa. Produse gata de consum, nu neapărat mezeluri.

 

Mihnea Muntean, fondator ArtDecor

► Avem doar 10% contracte directe cu statul. În rest mergem subcontractaţi specializaţi, proiecte speciale, lucrăm şi pentru unele multinaţionale şi privaţi HoReCa. Vindem în mare parte în România, pentru că cererea este foarte mare aici. Deocamdată nici nu reuşim noi să facem faţă distracţiei de aici.

► Una dintre preocupările majore, cel puţin în cazul meu şi da, până la urmă, la marea majoritate a antreprenorilor, este legată de forţa de muncă. Încercăm să facem activitatea mai performantă, însă tot depindem de forţa de muncă.

► Există loc de tehnologizare într-o fabrică cum este a noastră, dar cu anumită limită, adică ei sunt foarte buni pentru lucrurile repetitive, dar în momentul în care trebuie să intervină omul neapărat, noi suntem o într-o zonă în care creativitate e un punct forte.

 

Vlad Neagu, cofondator Regalina

► Regalina este o afacere de familie care a luat naştere în 1994. Este o activitate în agricultură, este o activitate integrată. Avem ca şi produs principal oul de consum. Avem zona de agricultură, ne producem cerealele, fabrica de nutreţuri combinate. Ca ordin de de mărime folosim în jur de 15-17.000 tone de cereale anual.

► În general, titlurile proiectelor noastre sună de felul următor: modernizare şi extindere. Cam cu asta ne-am ocupat în ultimii ani. Investim anual milioane bune de euro, cu ajutorul fondurilor europene, din profit reinvestit, cu ajutorul cu partenerilor.

► Pentru creşterea capacităţilor şi pentru modernizare a unor utilaje care deja o uzură, am găsit variante de a le finanţa. Bineînţeles că este o perioadă de monitorizare pentru care trebuie să aştepţi poate 4-5 ani, dar ulterior poţi pe acelaşi obiectiv să ai un nou proiect.

Sursahttps://www.zf.ro/special/concordia-bcr-zf-industrii-inteligente-cum-crestem-valoarea-adaugata-22392404

47 persoane au citit acest articol.

Horia Nes

Numele meu este Horia Neș sunt pasionat de digitalizare,  citesc constant despre proiecte noi si ofer consultanță pe partea de vânzari de solutii software.

0 Commentarii

Lasă un comentariu

Urmărește-ne

Digital Romania - Solutii software pentru pasionatii de digitalizare