Costurile ascunse ale digitalizării

Credem că în perioada următoare foarte multe companii se vor concentra pe zona de digitalizare și automatizare a serviciilor, atât pentru angajații interni, cât și pentru clienți.

„Credem că în perioada următoare foarte multe companii se vor concentra pe zona de digitalizare și automatizare a serviciilor, atât pentru angajații interni, cât și pentru clienți. Acest lucru va duce la o creștere a cererii pentru specialiști IT în zona de servicii cloud, însă va reduce numărul de poziții din aria de suport și mentenanță.
Spre deosebire de perioada pre-pandemie, așteptările tehnice din partea clienților sunt mult mai mari. De aceea, multe companii aleg să meargă în ”nearshore” nu doar pentru a avea un cost mai mic, ci și din cauza lipsei de personal calificat în țara de origine – foarte mulți clienți nu mai reușesc să angajeze personal datorită competiției ridicate din țara lor. Acest lucru nu se întâmpla cu doi ani în urmă”, spune Alexandru Sgâncă, într-un interviu pentru Economica.net.

Digitalizarea este unul dintre efectele pozitive rezultate din contextul pandemic, care a atras după sine dezvoltarea serviciilor digitale și, ulterior, o cerere mai mare a forței de muncă specializată, spune Alexandru Sgâncă, Business Unit Manager EAI & Country Manager al Counsel Group Frankfurt, companie specializată în furnizarea de servicii și soluții software.

Dar, pe lângă digitalizare, în ultima vreme, Alexandru Sgâncă spune că a observat o cerere tot mai mare a companiilor pentru ”data engineering” și ”data analytics”.

Datele stau la baza unei dezvoltări solide și informate în cadrul fiecărei companii, de aceea nu este deloc întâmplător ca interesul în analiza acestor date să fie crescut. Este treaba specialiștilor IT să interpreteze aceste date și să le folosească în așa fel încât să genereze valoare de business”, spune reprezentantul companiei.

În plină pandemie, când majoritatea companiilor aveau activat planul de continuitate, CGF deschis o nouă linie de business – Counsel Group Technology, care a reușit ca în 9 luni să aducă patru noi clienți, iar până la finalul anului compania se aşteaptă să îl dubleze. De asemenea, şi-a propus ca la finalul lui 2021 să aibă 25% din venituri provenite de la clienți noi.

„Aceste rezultate ne validează decizia de a porni această linie de business și, de asemenea, ne validează și premisele care au stat la baza deciziei – în cadrul companiilor din România există persoane cu un grad ridicat de specializare și senioritate care își doresc să lucreze în zona de Product Development și Tehnologie.

Colegii pe care îi avem în cadrul Counsel Group Technology sunt persoane cu minim 12 ani de experiență în IT și care sunt specializați pe tehnologii care au luat avânt în ultimii trei ani. Sunt multe persoane care pot învăța o tehnologie nouă, însă să știi să o folosești eficient necesită un background tehnic care să te ajute să poți lua decizii. În România, sunt multe companii cu model de outsourcing, unde deciziile tehnice erau luate de client. Premisa pentru Counsel Group Technology este că în România avem persoane cu experiența necesară care să direcționeze deciziile clientului, persoane care sunt capabile să facă consultanță tehnică, dar care, anterior, erau prinse în companii sau poziții de outsourcing”, explică Sgâncă motivele care au dus la deschiderea liniei de business în plină pandemie.

Digitalizarea în România și măsurile Guvernului

Potrivit lui Sgâncă, în zona de digitalizare vor fi favorizate tehnologiile ”cloud first”. „Ca parteneri Gold Microsoft, vedem o creștere în zona de Azure, atât pe partea de servicii cloud cu PowerApps, cât și pe partea de Analytics cu PowerBI. Majoritatea arhitecturilor alese în zona de digitalizare se bazează pe expunerea de API-uri către partenerii externi, astfel că majoritatea aplicațiilor vor avea o componentă scrisă în Net sau Java”.

Totodată, continuă acesta,în zona de automatizare se extind din ce în ce mai mult serviciile de tipul RPA, unde vendori ca UiPath domină piața sau zona de low-code platforms, unde avem mai multe vendori cu renume, precum ServiceNow. „Ultimul anunț al Salesforce de a cumpăra Servicetrace doar validează necesitatea vendorilor mari de tehnologie de a avea o soluție de automatizare în cadrul ofertei lor de software”.

Sgâncă spune că sunt două zone importante în care guvernul se poate implica cu impact substanțial: digitalizarea serviciilor publice și reconversia profesională către zona de IT. Ambele inițiative necesită un cadrul legal care depinde 100% de oficialitățile din România.

„Un prim pas este Autoritatea pentru Digitalizarea României, însă această structură inițiază licitații publice pentru orice achiziție de consultanță IT, în loc să accepte parteneriate public-privat.

Legat de reconversia profesională, categoric nu poți acoperi un gol de cunoștințe IT pe care le formează o facultate, însă, dacă ne uităm la modelul german, doar elevii performanți ajung în facultăți unde devin experți în diverse arii din IT (Machine Learning, Data Analytics, Artificial Intelligence). Dar la fel de mulți elevi ajung în programe post-liceale de școli de IT unde ocupă poziții care nu necesită un nivel ultraspecializat. În cadrul CGF noi folosim Counsel Group Academy pentru a acoperi lipsa de cunoștințe pentru baze de date și sistem de operare și avem persoane fără studii de IT care pot profesa în zonele de support și mentenanță. Într-adevăr, în zona de programare avem exclusiv persoane (inclusiv juniori) care au doar studii de IT, însă asta pentru că nivelul de cunoștințe este complex și nu poate fi acoperit în doar câteva luni”, explică managerul CGF.

Acesta a analizat şi diferenţele dintre cerinţele de piaţă din România faţă de Germania şi spune că la noi în ţară piața este foarte dinamică în zona de proiecte care, în mare parte, necesită un skillset similar. Și anume: competențe în zona de dezvoltare a aplicațiilor cloud native, platforme digitale sau zona de microservicii.

„Dacă comparăm România cu Germania, din punct de vedere distribuție a persoanelor care lucrează în IT, vedem o diferență destul de mare. Factori pe care îi luăm în considerare sunt, în primul rând, de ordin economic, apoi de ordin cultural – în România avem companii și poziții de execuție, fie că vorbim de suport, mentenanță sau programare, în timp ce în Germania avem poziții de inginerie / product management în companii de software sau chiar la brandurile germane. Astfel că pentru clienții CGF în România căutăm specialiști pe o anumită tehnologie, iar în Germania căutăm Product Owneri. În cadrul unei analize mai extinse, putem spune că acest rezultat este și o consecință a sistemului de educație. Chiar dacă piața de IT este în creștere în ultimii cinci ani, companii precum Intel sau King și-au închis birourile din România tocmai din cauza acestei diferențe între mentalitatea românească de execuție și cea germană de inginerie / inovație”, conchide Alexandru Sgâncă.

 

Articol de Lidia Neagu pentru economica.net, 05 sept. 2021.
Citește articolul complet aici: https://www.economica.net/costurile-ascunse-ale-digitalizarii-sganca-counsel-group-frankfurt-va-creste-cererea-pentru-specialisti-in-cloud-si-vor-scadea-pozitiile-de-suport-si-mentenanta_527032.html

65 persoane au citit acest articol.

Horia Nes

Numele meu este Horia Neș sunt pasionat de digitalizare,  citesc constant despre proiecte noi si ofer consultanță pe partea de vânzari de solutii software.

0 Commentarii

Lasă un comentariu

Urmărește-ne