Digital Romania oferă soluții software pentru pasionații de digitalizare.

Cloudul Dedicat - între mit și realitate

Guvernul irosește senin oportunitatea de a reduce și controla costurile de licențiere
Cloudul Dedicat - între mit și realitate

A fost publicat [CN1067544] Caietul de Sarcini [CS] pentru Cloudul Dedicat [CD] al ADR, astfel, după atâtea evitări, avem posibilitatea de a înțelege exact ce doresc. Până astăzi min. Ivan ne-a spus că acest CD va „salva” PNRR fiind singura posibilitate pentru realizarea la timp a obligațiilor asumate. El este baza în care vor fi migrate cele minim 30 de instituții asumate în PNRR, se putea presupune că va oferi o mai bună compatibilitate ușurând acest proiect, blocat în așteptarea definirii CD.

Lotul aferent CD are o valoare estimată de 396.000.000 lei fără TVA și livrarea în 270 zile de la semnarea contractului.

Să vedem în ce măsură cuvintele CS confirmă aceste afirmații, caz după caz. Voi insera câte un comentariu din interiorul ADR al unei persoane anonime dar foarte relevantă.

 

1.      Tehnologie echivalentă cu cea a cloudului comercial.

În general acest obiectiv este abordat, în mediul privat, prin folosirea unor „instalații speciale” numită „appliance-uri hiperconvergente” (pag.29 a CS le cere). Folosința tipică este sub forma unui contract de închiriere în cadrul căruia furnizorul schimbă periodic echipamentul cu unul mai performant.

Din păcate (aliniat PNRR care finanțează investiții, nu cheltuieli de operare) acest CS achiziționează echipamentele (pag.26) iar zona de garanție cere doar „funcționarea corespunzătoare a tuturor funcționalităților existente la data acceptanței finale” (pag.68) așadar echipamentele nu vor evolua în timp ca tehnologie și servicii implementate. De altfel practic, legal, acest schimb periodic de echipamente cu furnizorul ar implica o vânzare a acestora (tip. buy-back) și o nouă achiziție – ceva ce nu există în legislația actuală a achizițiilor publice.

Încă de la primul echipament, în evaluarea ofertelor depuse, nu există un factor de evaluare (pag. 100) prin care să fie stimulată bogăția de servicii PaaS disponibile. Aceste servicii sunt abordate simplist (pag. 62) într-o listă (mediu de găzduire pentru aplicații web; baze de date gestionate; servicii pentru analiza datelor; gestionarea soluțiilor IoT;  servicii de autentificare si autorizare pentru aplicații; servicii de gestionare a containerelor; servicii de integrare; inteligenta artificiala si învățare automata; DevOps si CI/CD și, finalul listei,  gestionarea ciclului de viață al aplicațiilor). Această listă poate fi bifată chiar prin ofertarea unui singur serviciu al categoriei, în realitate există mult mai multe sub-categorii iar fiecare poate avea mai multe servicii.

ADR: oricum aceste echipamente nu oferă toate serviciile din cloudul comercial. Din consultarea cu piața ne așteptăm să primim toate serviciile disponibile (n.a. este plauzibil pentru că vor genera încasări suplimentare pentru furnizor/hypercloud) iar echipamentele vor fi schimbate în cadrul obligației de upgrade (n.a. foarte improbabil, nu există această obligație fermă în CS iar legal este tot atât de plauzibil precum afirmația: am ajuns de la Dacie la Mercedes tot schimbând piese în timp)

 

2.      Putere de calcul semnificativă care va degreva mediul guvernamental.

În principiu, CD ar fructifica ușurința de migrare a aplicațiilor care astăzi, în instituțiile publice există pe tehnologii echivalente dar on-prem. Dacă muți Oracle pe Oracle este mai simplu, lift-and-shift, (contează și versiunea de produs) dacă însă muți de pe Oracle pe Microsoft trebuie să modifici aplicația, refactoring, și ar fi bine să te gândești dacă nu ar fi mai eficient să o duci direct în zona de open-source oferită de Cloudul Intern de la STS. Trebuie găsit astfel un optim al numărului de furnizori de cloud internalizați în CD. Din această perspectivă, și în urma anunțatelor inventare ale aplicațiilor guvernamentale, a consultanței BM în zona de migrare, era de așteptat ca Guvernul să anunțe clar ce-și dorește, ce are sens economic pentru situația actuală.

În loc de acest lucru CS spune că „Platforma trebuie sa poată funcționa ca o extensie a unui furnizor de servicii cloud publice, oferind o modalitate de a rula aplicații într-un mediu local si de a furniza servicii cloud on premise” (pag. 45). Așadar o singură variantă de extensie/tehnologie îndeplinește îndeajuns cerințele CS.

Aștept cu interes clarificările, să-mi fie clar exact cât hardware va exista în CD. Observ însă „chiar dacă un anume set de echipamente de procesare va fi alocat pentru deservirea exclusivă a unui anume beneficiar, in ansamblu, la nivelul sistemului, resursele de procesare vor fi alocate partajat intre beneficiari” (pag. 25) – o idee care, aplicată pe scară largă, agresează ideea de cloud.

 

3.      Reduceri de costuri pentru administrația publică

După cele 270 de zile, timp de 5 ani, utilizatorii cloudului vor plăti un cost pentru serviciile consumate. Grosier acesta este compus din: amortizarea investiției, consumabile (energie), licențe către producătorul software-ului. Este bine că nu este gratuit, astfel se va consuma responsabil.

Prin ultima variantă de OUG Cloud Guvernul a primit dreptul de a negocia direct cu producătorii software condiții de licențiere mai bune, în baza volumului achizițiilor publice. În acest CS avem prevederea „Licențele pentru sistemele de operare, sistemele de gestiune a bazelor de date si alte componente de tip middleware sau third party vor putea fi folosite de către utilizatorii finali in regim BYOL (bring your own license).” (pag. 61).

 

Un Guvern responsabil ar fi identificat un set optim de tehnologii/producători pe baza situației existente, ar fi negociat în paralel contracte cadru guvernamentale de licențiere, ar fi refăcut calculele cu noile prețuri obținute apoi ar fi introdus în CD cele mai eficiente soluții. În loc de acest lucru în CD vor ajunge tehnologii alese pe baza prețului cel mai mic la hardware, un preț neimportant față de cel al licențierii software. Mai mult, odată ce respectiva tehnologie a ajuns în CD cei de la ADR se vor transforma în agenți de promovare pentru respectiva companie, spre exemplu fiecare 1 euro de hardware utilizat va forța achiziție de licențiere de 2 euro. Cifrele sunt demonstrative, pot fi însă calculate exact.

ADR: obiectivul este ca costurile induse utilizatorilor publici de utilizarea CD să fie egale cu cele ale cloudului comercial.

Asta înseamnă că costurile CD – investiție PNRR și cheltuieli de operare – nu se vor reflecta deloc pozitiv într-o reducere de costuri la nivel guvernamental, vor fi chiar un cost suplimentar. Pentru zero impact ar fi trebuit ca tarifele CD să fie mai mici decât cele ale cloudului comercial asociat, cu o valoare egală cu amortizarea investiției prin PNRR.

Este în general dificilă compararea costurilor de capital cu costurile tip subscripție totuși evident subiectul este complet evitat atât timp cât în CS nu există nici o mențiune cu privire la gradul anticipat de încărcare al CD, sub nici una dintre metricile posibile (care în general sunt baza facturării cloudului comercial).

 

4.      Securitate și suveranitate

În CS există o zonă substanțială dedicată echipamentelor și facilităților de securitate, presupun îndeajuns pentru atingerea acestui obiectiv. Suveranitatea este atinsă prin obligația CD de a funcționa izolat de exterior, dacă totuși se poate integra cu „fratele mai mare comercial” primește 10% bonus la evaluare.

 

Concluzie

La ora adevărului vedem un concept de CD nesusținut de prevederile concrete ale CS. Este îngrijorătoarea lipsa garanției evoluției tehnologice timp de 5 ani, este si mai îngrijorător dacă cumva aceasta va fi obținută nu prin prevederi contractuale ci prin înțelegeri verbale securizate de amenințarea ridicării acreditării obținută în concordanță cu Legea 5G pentru acel producător și, în curând, distribuitor sau integrator.

Guvernul irosește senin oportunitatea de a reduce și controla costurile de licențiere, mai mult, prin marketplace și integrarea în acesta a unor servicii de cloud public comercial limitează singur concurența acestor furnizori, păstrând accesibili doar pe cei integrați cu echipamente în CD. Viziunea de a trece lin granița dintre serviciile CD și cele comerciale din perspectiva utilizatorilor de cloud creează un puternic canal de distribuție pentru care hyperscalerul nu oferă niciun comision către ADR.

Singurul avantaj cert este protecția suplimentară prin posibilitatea de a ne asigura singuri securitatea cibernetică aferentă acestor servicii. Totuși, 80 mil de euro pentru protecția acestei infrastructuri critice îmi pare o taxă cam mare ...

 

Mai există peste 100 mil euro puși în stand-by (proiectul de migrare de aplicații în cloud) întrucât cei care își vor asuma migrarea trebuie să-și calibreze efortul în funcție de ecartul tehnologic dintre sursă și destinație. Prin faptul că acest CS nu-și asumă o listă de furnizori/tehnologii, acel proiect de migrare rămâne dezorientat iar ofertanții vor lua în considerare cele mai rele variante, respectiv vor oferi prețurile cele mai mari (refactoring în loc de lift-and-shift).

 

Acest CS, împreună cu cel pentru SaaS, înțeleg că a fost discutat de ADR într-un cadru restrâns cu o parte dintre membrii Comitetului Director al CNTD. Cum a fost exact partea aferentă furnizorilor, se poate spune că nu a exista interes pentru perspectiva utilizatorilor/societății. 


Sursa: https://www.linkedin.com/pulse/cloudul-dedicat-%2525C3%2525AEntre-mit-%2525C8%252599i-realitate-andrei-nicoara-ldjbf/?trackingId=e3v8wRZ4jZ1M5geRE%2F8RGg%3D%3D

47 persoane au citit acest articol.

Horia Nes

Numele meu este Horia Neș sunt pasionat de digitalizare,  citesc constant despre proiecte noi si ofer consultanță pe partea de vânzari de solutii software.

0 Commentarii

Lasă un comentariu

Urmărește-ne

Digital Romania - Solutii software pentru pasionatii de digitalizare